Capra cu trei iezi de V.Ignat.

E o dramatizare a poveștii cu același titlu de Ion Creangă – o poveste cunoscută și de preșcolari, desigur, micii spectatori urmărind cu un viu interes spectacolul și comparându-i astfel fabula și personajele – trei iezi cucuieți, inclusiv mai marele și mijlociul care „dau prin băț de obraznici ce erau” și mezinul „harnic și cuminte”, „o vădană sărmană și c-o casă plină de copii” și „un dușman de lup” – cu cele din piesa în care acționează și al șaselea: Ariciul Fosi, necăjit de faptul că n-a reușit să-l împiedice pe lup să comită crima și decis s-o ajute pe Capră să se răzbune pe „cumătrul” ei perfid: „Nici o faptă fără plată”, pentru că – vorba poetului N.Costenco, care mărturisea că a ascultat întotdeauna „cu un fior omenesc” povestea în cauză: „Morala e limpede:  răul trebuie pedepsit, pentru a nu da lăstari”.